Ma intreb oare cum ar arata paradisul pentru mine. Probabil ar fi un loc in care noaptea sa fie urmata de dimineata si dimineata de noapte, un loc in care ar fi prezenta eterna cana de cafea si acorduri ametitoare de jazz sa strapunga un fum des..Probabil locul acesta s-ar concentra intr-o camera rosie mobilata doar de un pat imbracat intr-un cearceaf ravasit, iar alaturi de acest pat sa se gaseasca niste ferestre grandioase acoperite de valuri diafane prin care sapatrunda concomitent razele soarelui si a lunii.
Rasaritul sa ma prinda imbratisandu-te, pe tine si goliciunea ta, pe tine si cana fierbinte de cafea, pe tine si tigara voluptoasa. Sa stiu ca sunt singura faptura vie care-ti simte atingerile si sarutarile inflacarate de pe pleoapele plumbuite. Sa stiu ca sunt prima si ultima fiinta ce-ti va imbata simturile doar prin parfumul de cafea amara. Sa stiu ca ma iubesti, pe mine si dimineata insorita. De fapt, iubeste-ma si atat! Sa iubesc.. sa traiesc si timpul sa se dilate lasciv in fumul de tigara. Sa stiu ca exista perfectiune. Si sa gust mereu si mereu din acea perfectiune.
